Trasee turistice | Drumul Muzeelor din Maramures

PENSIUNEA VIDRA***

Tel.: 0741.185.913 , 0262.374.159
RO EN

Trasee turistice

Drumul muzeelor

    Traseul oferit de Pensiunea Vidra incepe din Ocna Sugatag, continua spre Sighetu-Marmatiei, apoi spre Baia Mare, de aici spre Targu-Lapus, si in final la Rogoz .

    Drumul Muzeelor din Maramures

    1). Obiective Sighetu-Marmatiei

    2). Obiective Baia Mare

    3). Obiective Targu-Lapus

    4). Obiective Rogoz

    La Sighetu Marmatiei puteti vizita urmatoarele obiective:

    Muzeul Satului;
    Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei;
    Casa Memoriala Elie Wiesel;
    Podul istoric peste Tisa

    Muzeul Etnografic al Maramuresului

     

    Muzeul isi deschide portile in 1926, la initiativa prof. Gheorghe Vornicu si a ASTREI, cu o colectie de obiecte etnografice care se pierde o data cu desfiintarea muzeului in 1940, datorita incorporarii Maramuresului (prin Dictatul de la Viena) Ungariei hortyste.

    Muzeul incepe sa fie reorganizat din 1954, de catre Francisc Nistor, care formeaza si colectia de baza a muzeului actual. Prezenta colectie este definitivata si deschisa publicului in decembrie 1971.

    Parterul muzeului adaposteste o expozitie de icoane pe lemn (sec. XIV – XVII) si sticla (centrul de la Nicula), sculpturi in lemn (recuperate de la vechile troite de hotar), precum si un punct de vanzare a obiectelor realizaate de mesterii populari din zona (covoare, costume populare, ceramica, icoane etc.) si publicatii ale muzeului. Recent s-a modernizat expozitia de masti a muzeului, astfel incat in holul parterului poate fi vizionata si aceasta.

    Muzeul Satului Sighet Muzeul Satului Sighet Muzeul Satului Sighet

    Colectia de baza a muzeului este prezentata in salile de la etaj. Aceasta are un circuit de tip liniar cu salile expozitionale in anfilada. Exponatele sunt impartite pe sali dupa ocupatiile de baza primare: culesul din natura, vanatoarea, pescuitul, vanatoarea de albine (“barcuitul”); si ocupatiile principale agro-pastorale, adaugandu-se lucrul la padure (“butinaritul”) si plutaritul.

    Astfel prima sala sunt inventariate tote obiectele care se gasesc intr-o stana: vase din lemn pentru mulsul oilor, pentru preparatul branzeturilor, linguri si linguroaie de diferite forme si marimi, cofe si barbinte, caramburi (pentru masuratul laptelui). In urmatoarea incapere sunt prezentate uneltele agricole: pluguri si grape de lemn, furci si greble, vase mari pentru pastratul semintelor, butoaie, o multitudine de pive cu pilug (pentru zdrobitul semintelor).

    A treia sala este destinata  femeilor si anume uneltelor folosite de acestea in confectionatul textilelor: melita pentru canepa si in, pentru pieptanatul “fuiorului”, “hrebdinca (cu dintii metalici) si hrebanul (cu dintii de lemn), furci de tors, indreptoare si vartelnite, sucale si suveici, razboaie de tesut. Mobilierul taranesc specific regiunii, este tema celei de-a patra incaperi: scaune si lavite, leaganul de umar si cel cu picior, patul traditional, scaune cu spatar si scaune pentru copii, coltare, cuiere si cuierase.

    Sala a cinecea (sala cu o arhitectura deosebita fata de restul incaperilor), ne prezinta cateva elemente de arhitectura populara, recuperate de la casele vechi care au fost demolate: ancadramente de usi si ferestre, stalpi de prispa, mestergrinzi si prichice de vatra, usi de sura si stalpi de fantana cu cumpana, fragmente de gard din nuiele impletite, zavoare de lemn, si stalpi de la renumitele porti maramuresene. Ttextile de interior ne sunt expuse in cea de-a sasea sala: stergare, fete de mase, sterguri de ruda, fete de perna, cergi si covoare. Urmatoarea sala este dedicata portul popular, bijuteriilor si podoabelor, dintre care expuse sunt: costume de copii si adulti, costume de mireasa,  zgardane, “zgarzi” scumpe, cununi de mireasa.

    Penultima incapere este cea in care privirea privitorului este incantata de ceramica maramureseana: ceramica de Valea Izei, Sacel si ceramica de Vama, Baia Mare, Lapus. Circuitul muzeal se finalizeaza printr-o deosebita expozitie de masti si costumatii folosite in: jocul caprei, jocul ursului, drama liturgica a Viflaimului (mosi, draci, moartea, filozofi de la curtea lui Irod).

    Bibliografie: Mihai Dancus - Sighetul Marmatiei, Muzeul Etnografic al Maramuresului

    Adresa: Piata Libertatii, nr. 1, Sighetul Marmatiei
    Orar: Marti-Duminica 10-18
    Tel/Fax: (Muzeul Maramuresului Sighet – Piata Libertatii, nr. 16) +40/262/311521
    E-mail: contact@muzeulmaramuresului.ro

    Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei

    sus

    Fundaţia Academia Civică a luat naştere ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundaţie care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Sighet, adoptat de înaltul for internaţional.

    La 21 aprilie 1994 Ana Blandiana şi alţi 175 de membri fondatori  au întemeiat Fundaţia Academia Civică, având ca scop general educaţia civică printr-o bună cunoaştere a trecutului apropiat al ţării şi al Europei de Est, şi restituirea astfel a adevărurilor istoriei recente falsificate în anii dictaturii. 

    Harta Sighet

    Cea mai mare victorie a comunismului - o victorie relevată dramatic abia după 1989 - a fost crearea omului fără memorie, a omului nou cu creierul spălat, care nu trebuie să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism.

    Realizarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei este o formă de contracarare a acestei victorii, un mijloc de resuscitare a memoriei colective.

    Spatiu de reculegere la Memorialul Durerii memorialul Durerii Sighetu Marmatiei Memorialul Durerii Sighetu-Marmatiei

    Format din Muzeul de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, cu sediul în Bucureşti, precum şi organizator al Şcolii de Vară, Memorialul este o instituţie a Memoriei, unică în felul ei prin faptul că este în acelaşi timp institut de cercetare, de muzeografie şi de învăţământ.

    La întrebarea "Poate fi reînvăţată memoria?", Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din România este un convingător răspuns afirmativ.

    Program de vizitare 

    • Luni-duminică 9.30-18.30 (15 aprilie –15 octombrie)
    • Marţi-duminică 9.30-16.30 (16 octombrie-14 aprilie), luni închis
    • Ultimul vizitator - cu 30 de minute înainte de închidere

    Bilete

    • Elevi, studenţi, pensionari: 3 Lei noi (30.000 Lei vechi)
    • Adulţi: 6 Lei noi (60.000 lei vechi)
    • Taxă de fotografiere: 3 Lei noi (30.000 Lei vechi)
    • Taxă de filmare: 15 Lei noi (150.000 Lei vechi)
    • Gratuit:
      • Foştii deţinuţi politici
      • Persoane cu handicap
      • Ziarişti

    Informaţii de contact:

    • Muzeul de la Sighet
      Str. Corneliu Coposu, Nr. 4
      Sighet, Jud. Maramureş
      România
    • Tel./Fax:  0040 262 319424 , Tel.:  0040 262 316848 

     

    Casa Memoriala Elie Wiesel

    sus

    Muzeul si casa memoriala sunt adapostite in cladirea in care Elie Wiesel si-a petrecut primii 15 ani din viata (cladire declarata monument istoric). Inaugurarea a avut loc in august 2002, in prezenta cunoscutul romancier, dramaturg, eseist si memorialist Elie Wisel si a presedintelui Romaniei de la acea data Ion Iliescu, impreuna cu numerosi oficiali locali si nationali. Tematicile  dupa care a fost organizat circuitul muzeal au dorit sa puna in evidenta personalitatea cunoscutului Elie Wiesel ca fiu al Sighetului, precum si o sinteza a prezentei comunitatii evreiesti in Sighet si in Maramures.

    Sectiunea de memorialistica este organizata in primele incaperi din casa parinteasca a lui Elie Wiesel, in care s-a incercat reconstituituirea atmosferei unei locuinte tipice evreiesti, cu mobilier si obiecte decorative care au apartinut familiilor evreisti din Sighet. In aceste camere au fost presarate imagini cu cele mai importante evenimente din viata scriitorului si citate din cele mai valoroase lucrari ale sale.

    In celelalte incaperi ale museului s-au amenjat expozitii care sa informeze publicul vizitator despre viata evreilor din maramureseni, inainte si de dupa Holocaust. Astfel salile muzeului ne prezinta numarul de evrei prezenti in localitatile din Maramures in principalele recensaminte din anul 1910 pana in 1992; deportarea evreilor din perioada aprilie-mai 1944 de catre autoritatile Hortyste; reintoarcerea evreilor care au supravietuit lagarelor de exterminare; viata cotidiana si viata religioasa a comunitatii evreiesti, ilustrate in poze, documente si obecte de cult sau laice.

    Acest muzeu doreste sa serveasca si ca punct de informare, privind locurile in care se gasesc urme ale trecutului  comunitatii evreiesti din Maramures: sinagogi, case de rugaciune, cimitire si monumente comemorative.

    Bibliografie: www.muzeulmaramuresrului.ro

    Adresa: str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, Sighetul Marmatiei
    Orar: Marti-Duminica 10-18
    Tel/Fax: (Muzeul Maramuresului Sighet – Piata Libertatii, nr. 16) +40/262/311521
    E-mail: contact@muzeulmaramuresului.ro

    Podul istoric peste Tisa

    sus

    Podul Istoric s-a deschis oficial în anul 2007, iar  în acelaşi an a fost închis pentru reparaţii. În 2008 s-a redeschis traficul. De atunci, podul s-a deteriorat parţial, fiind necesare alte intervenţii pentru consolidarea structurii.  

    Podul istoric peste Tisa

    Acasa

    sus

    La Baia Mare puteti vizita urmatoarele obiective:

    Muzeul de Mineralogie;
    Planetariul;
    Bastionul Macelarilor;
    Turnul lui Stefan;
    Piata Millenium;
    Muzeul Judetean de istorie;
    Poarta Podului;
    Muzeul satului;
    Muzeul de etnografie si arta populara;
    Colonia Pictorilor
    .

    Muzeul de Mineralogie

    Muzeul de Mineralogie Baia Mare este cel mai mare muzeu regional din Europa cu acest profil. Amenajat într-o clădire destinată initial unui scop comercial, de pe strada Traian, nr.8 din Baia Mare, Muzeul de Mineralogie oferă publicului său o panoramă complexă, vizuală si interactivă, a istoriei si caracteristicilor geologice  ale zonei miniere BAIA MARE- MARAMURES. ”Vedetele” asa numitului MUZEUL AL FLORILOR DE MINĂ o reprezintă colectia expusă de flori de mină … cu esantioane unicat la nivel mondial, într-o prezentare multicoloră, ambientată multimedia, de exceptie!

    MUZEUL DE MINERALOGIE

    Membru fondator al Retelei Nationale A Muzeelor din România, parte a unei Aventuri PAN-CULTURALE, ce reuneste cultura, stiinta si tehnologia, prin PLANETARIUL BAIA MARE, care este unul dintre departamentele sale de specialitate, MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE este un loc si o stare, un obiectiv turistic pe care nu ati dori să-l ratati, dacă veti ajunge în MARAMURES!

    Expozitia de bază (sau expozitia permanentă), în care sunt expuse aproximativ 1.000 de esantioane minerale, cuprinde la parter sectiunile de petrografie si structură geologică a regiunii, mineralogie sistematică si zăcăminte, iar la etaj – prezentarea esantioanelor minerale cu valoare estetică deosebită – asa numitele ”flori de mină”.

    Expozitia permanentă este organizată în patru sectiuni:

    A. Petrografia si structura geologiă a partii de nord-vest a României, ilustrate de o machetă în relief, vitrine care prezintă încadrarea geografică a regiunii miniere Baia Mare, vârsta rocilor magmatice, tipurile de roci magmatice, transformarea hidrotermală a rocilor, rocile sedimentare, rocile metamorfice, utilizarea rocilor ornamentale în constructii.

    -Fluorinăcuarţ-calcit-mina-Cavnic Rodocrozit-cuarţ-mina-Cavnic

    B. Mineralogia si sistematica mineralelor ilustrate prin vitrine cu esantioane, care prezintă întâi principalele proprietăti mineralogice ale mineralelor: cristalizarea, simetria cristalelor, culoarea mineralelor, clivajul mineralelor, spărtura mineralelor, duritatea mineralelor, morfologia (forma) mineralelor, apoi este prezentată sistematica mineralelor (clasificarea lor în functie de compozitia lor chimică, de la cele mai simple, la cele complexe): clasa elementelor native, (aur), clasa sulfurilor si sulfosărurilor (galena, blenda, calcopirita, pirotina, wurtzit, cinabru, realgar, auripigment, stibina, pirita, marcasit, tetraedrit, freibergit, berthierit, jamesonit, calcostibit, bournonit), clasa carbonatilor (siderit, rodocrozit aragonit, calcit), clasa sulfatilor (baritina, gips), clasa wolframatilor (wolframit), clasa fosfatilor (vivianit), clasa silicatilor (cuart, jasp, agat, mica, turmalina, epidot, granat).

    C. Zăcămintele de metale neferoase din regiune – locul de provenientă al esantioanelor minerale (Borsa si Viseu, Băiut – Tibles, Cavnic, Suior, Baia Sprie, Herja, Săsar – Dealul Crucii, Ilba, Nistru, Turt – Socea, Răzoare, etc.).

    Cuarţ-pirită-sfalerit-mina-Herja Baritină-mina-Cavnic

    D. Florile de mină prezentate în sala de la etaj, sunt cele mai spectaculoase esantioane minerale din colectia Muzeului de Mineralogie din Baia Mare. Impactul estetic extraordinar al acestor esantioane este motivul pentru care florile de mină sunt preferatele publicului din lumea întreagă. Numărul mare al expozitiilor temporare organizate de muzeu la sediu, în tară si in străinătate sunt dovada recunoasterii valorii exceptionale a colectiei de flori de mină a muzeului.

    MUZEUL DE MINERALOGIE

    430212, Baia Mare, B-dul Traian nr. 8,
    Maramures, Romania

    tel: 0040 262 227517; 0040 0362 804124
    fax: 0040 262 227517
    e-mail:muzmin@muzeuminbm.ro

    sus

    Planetariul

    La 1 iulie 1969 era inaugurat în Baia Mare primul planetariu public din România. Desigur, actualul planetariu al Universitătii de Vest din Timisoara este primul planetariu pus în functiune din România, pe 1 ianuarie 1964, în slujba celei mai vechi stiinte – astronomia! Iar planetariul din Constanta a fost deschis aproape simultan cu cel din Baia Mare.

    Complexul de Astronomie Populară Baia Mare a fost proiectat a se derula într-un program de executie în perioada 1967 – 1970, dar fie din cauza resurselor financiare, fie din alte cauze, precum prioritatea altor santiere si lucrări, receptia pentru planetariu s-a realizat numai în vara 1969, iar cea pentru etapa a II-a, să o numim Observator astronomic, în 1973. Este cunoscut faptul că valoarea utilajului importat în 1967 pentru Planetariul Baia Mare, din R.D. Germană, proiectorul optico-mecanic de la Zeiss, Jena, a costat 211.000 lei, iar valoarea estimată initial pentru etapa a II-a Complexului astronomic, a fost de 770.000 lei, dintre care 442.000 lei constructiile, iar 328.000 lei utilajele.

    Planetariul Baia Mare Planetariul Baia Mare Planetariul Baia Mare

    Complexul de astronomie populară urma să fie compus din: 1. Microplanetariul propriuzis, 2. Cupola rotativă cu diametrul de 5 m si învelis de cupru care să adăpostească aparatura formată din telescop Cassegrain si dispozitiv pentru fotografierea Lunii si a planetelor, 3. Statia solară în interiorul căreia s-ar afla celeostatul polar de 120 mm, 4. Platforma în aer liber cuprinzând lunetă ecuatorială de 80/1200 si încă o lunetă de 63/840. Constructia microplanetariului a început în octombrie 1967.

    Prin Hotărârea 27/1970 a Consiliului Popular Judetean: Planetariul din Municipiul Baia Mare trece, de la 1 ianuarie 1971, în subordinea Comitetului executiv al Consiliului Popular al Municipiului Baia Mare care va conduce, îndruma si controla activitatea acestei institutii.

    Planetariul nostru are o capacitate de 100 locuri. Încurajăm vizitele grupurilor organizate, pentru care se oferă reduceri substanţiale. Tarifele sunt foarte accesibile şi pentru grupurile restrânse de vizitatori ori vizite individuale. Programarea vizitelor grupurilor organizate se poate face la numărul de telefon 0262 275206, număr de la care puteti obtine si alte informatii care v-ar putea interesa.

    Bibliografie : http://planetariubm.ro

    PROGRAMUL DE VIZITARE AL EXPOZITIILOR ”SISTEMUL SOLAR” SI ”CONSTELATII ROMÂNESTI TRADITIONALE – EXPOZITIE DIGITALĂ MULTIMEDIA”:

    MARTI – SÂMBĂTĂ: 8.00 – 16.00

    DUMINICĂ: 8.00 – 14.00

    LUNI: ÎNCHIS

     

    PROGRAMUL SPECTACOLELOR DE PLANETARIU:

    MARTI – SÂMBĂTĂ :

    9.00; 11.00; 13.00; 15.00.

    DUMINICĂ:

    9.00; 11.00; 13.00.

    LUNI: Î n c h i s

     

    Tarif intrare: 5 lei

    Reduceri pentru grupuri organizate (peste 10 persoane):

    Adulti: 3 lei; elevi, studenti: 2 lei.

    sus

     

    Bastionul Macelarilor

    În anul 1469, 9 noiembrie, printr-un document privilegial regele Matia Corvin permite oraşului Baia Mare să ridice ziduri de piatră în scop de apărare, ziduri care erau străjuite de sapte turnuri.Bastionul Măcelarilor a făcut parte din această împrejmuire de piatră străjuind Poarta de Sud a cetăţii, una din cele patru porţi principale de intrare în oraş.

    Conform documentelor existente în cadrul Arhivelor Naţionale Maramureş, acest bastion a fost ridicat undeva prin anul 1547, de către un anume Gaspar Dragyi, cu aprobarea regelui Matei Corvin. Zidurile au fost construite din piatră şi au o grosime de un metru de formă circulară cu două niveluri. Nivel 1 – spaţiu boltit care servea la depozitarea muniţiei, nivelul 2 – are spre exterior în zid goluri care serveau drept metereze.

    Bastionul Macelarilor

    Turnul Măcelarilor se mai numea şi al “Muniţiilor”, deoarece aici îşi ţineau soldaţii de la acea vreme armele şi praful de puşcă. Se numea al “măcelarilor” pentru că această breaslă avea îndatorirea să-l folosească pentru a apăra cetatea de eventualele atacuri străine. De fapt, trebuie menţionat faptul că breasla măcelarilor era cea mai mare şi puternică dintre toate celelalte existente la acea vreme în cetatea Băii Mari.

    PROGRAM DE VIZITARE

    Piata Izvoare, nr.1, Baia Mare
    Tel: 0362-422950
    Marti - Vineri 8-16
    Sambata - Duminica 10-14

    sus

    Turnul lui Stefan

    Turnul Stefan este turnul-clopotnită al fostei biserici cu hramul Sfântul Rege Stefan din Baia Mare. Turnul este situat între străzile Crisan si 1 Mai, în imediata apropiere a Pietii Libertătii - Piata Centrală (Circulus fori) - a vechiului oras. A fost construit în secolul al XV-lea.

    Prima atestare documentară a bisericii "Sfântul Stefan" datează din 1347, însă constructia este inaugurată oficial abia în 1387. Turnul, construit din piatră masivă, a fost ridicat la initiativa principelui Ioan de Hunedoara, pentru a marca victoria de la Ialomita (1442) împotriva otomanilor. Constructia turnului începe după anul 1446, însă este finalizată abia în 1468, sub domnia lui Matia Corvinul.

    Turnul lui Stefan Turnul lui Stefan Baia Mare Freasca de pe Turnul lui Stefan

    În 1619 se reface partea superioară, având forma unei piramide cu baza pătrată, cu patru turnulete si este înzestrat cu clopote. Nouă ani mai târziu se montează un ceas cu lună. Afectate în repetate rânduri de trăsnete si incendii, cele două clădiri suferă mai multe reparatii capitale, însă în 1763 se reface numai turnul. Cu acest prilej, se construieste pridvorul de la partea superioară.

    Intrarea în turn se face prin usa dinspre sud. Până la primul nivel se ajunge pe o scară de piatră în spirală. De aici până la foisor, accesul se face pe scări de lemn. Clădirea măsoară circa 50 de metri si, din pridvor, oferă o panoramă deosebită întregului oras.

    Adresa: piaţa Cetăţii, Baia Mare, judeţul Maramureş

    Ii informam pe aceia care, totusi, doresc sa viziteze Turnul Stefan ca pot lua cheia si cumpara bilete de la magazinul Flora III din Piata Libertatii nr. 6. Pretul biletelor este de 2,5 lei pentru adulti si 2,0 lei pentru copii, daca sunt organizati in grupuri de 5 pana la 10 persoane. Pentru grupuri cuprinse intre 10 si 20 de persoane, pretul este de 2,0 lei pentru adulti si 1,0 lei pentru copii. Turnul poate fi vizitat de luni pana vineri, intre orele 8-15, durata unei vizite fiind de maxim o ora. Cei care doresc sa viziteze turnul in week-end vor depune o cerere scrisa – cel tarziu pana in ziua de joi a saptamanii – la magazinul Flora III sau la sediul Serviciului Public Ambient Urban de pe strada Serelor, nr. 2.

    Informatii suplimentare se pot obtine la nr. 0262-225773, 0262-226403.

    sus

    Piata Millenium

    Piata Milenium Baia Mare Piata Milenium Baia Mare Piata Milenium Baia Mare

    Piata Milenium Baia Mare Piata Milenium Baia Mare Piata Milenium Baia Mare

    sus

    Muzeul Judetean de istorie

    Instituţia vă oferă posibilitatea de a cunoaşte aspecte ale trecutului comunităţilor din fostele “ţări” ale MaramureşuluiChioarului,Lăpuşului şi Codrului, atât prin intermediul expoziţiilor permanente şi temporare, cât şi prin cel al metodelor interactive ale programelor de educaţie muzeală, adresate în special tinerilor. Biblioteca muzeului, cu fondul documentar şi cel de carte curentă, vă stă la dispoziţie prin intermediul sălii de lectură, în timp ce rezultatele cercetărilor arheologice şi istorice pot fi cunoscute datorită publicaţiei “Marmatia” şi a volumelor editate în cadrul seriilor “Bibliotheca Marmatia”, “Colecţii muzeale”, “Studii şi cercetări maramureşene” şi “Muzeul Viu”.

    Inaugurat în primul deceniu al secolului al XX-lea (19 iunie 1904), Muzeul orăşenesc Baia Mare avea un patrimoniu consistent alcătuit din colecţii de „obiecte vechi”, mărturii materiale ale diferitelor domenii de activitate, de la piese preistorice până la obiecte şi documente aparţinând perioadei moderne. Unele dintre aceste obiecte se regăsesc în patrimoniul actual, îmbogăţit şi diversificat prin cercetari arheologice şi de teren, prin achiziţii şi donaţii făcute de-a lungul timpului.

    Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, importantă instituţie muzeală din municipiul Baia Mare, având o ofertă culturală de excepţie, constituie unul dintre obiectivele turistice de referinţă ale judeţului Maramureş. Patrimoniul, alcătuit din variate categorii de bunuri culturale, din care o parte depăşeşte importanţa locală, regională şi chiar naţională este pus în valoare în spaţiile generoase ale fostei monetării a oraşului, edificiu monument istoric din secolul al XVIII-lea, astăzi sediul muzeului.

    O atracţie deosebită pentru public o constituie colecţia de ceasornice (aproximativ 300 de piese), unele exemplare de excepţie conferind expoziţiei permanente “Ceasul şi timpul” valenţe culturale şi ştiinţifice deosebite. De la uriaşe orologii de turn la mici ceasuri de masă şi de buzunar, de la pendula de perete contemporană Revoluţiei Franceze (1789) la ceasuri de verificare a paznicilor, toate stârneasc curiozitatea privitorilor, fascinaţi atât de decorul fastuos, caracteristic stilului rococo, al unor ceasornice de perete sau de postament, cât şi de motivele florale şi emailuri pictate cu mult talent de meşteri de altădată.

    ADRESA MUZEU

    str. Monetăriei, nr. 1-3, Baia Mare, Maramureş, ROMÂNIA
    Telefon: 0262-211924;
    Fax: 0262-211927
    e-mail:maramuresmuzeu@gmail.com
    PROGRAM DE VIZITARE
    Marţi - Vineri 8 - 16
    Sâmbătă - Duminică
    10 - 14
    Luni închis

    sus

    Poarta Podului

    Orasul medieval Baia Mare, Civitas Rivulus Dominarum a primit, in 9 noiembrie 1469 dreptul de a se imprejmui cu ziduri trainice din piatra si caramida, prin privilegiul acordat de regele Matia Corvin (1458-1490). Incinta fortificata avea forma relativ circulara, sensibil alungita spre sud. In partea de nord, centura de aparare a urmat cursul raului Sasar, perimetru in care a fost amplasata Poarta Podului (poarta de nord), atestata documentar in anul 1599. Podul si poarta, riguros pazite, au permis accesul dinspre nord in incinta fortificata timp de cateva secole. Dupa anul 1700, rolul defensiv al zidului imprejmuitor s-a pierdut treptat, iar la cumpana dintre secolele XVIII-XIX acesta a fost demantelat.

    Poarta Podului Baia Mare Poarta Podului Baia Mare Poarta Podului

    Accesul în interiorul oraşului Baia Mare se realiza prin mai multe porţi de intrare, cele mai importante fiind: Poarta Maghiară (Poarta de Sud), construită după anul 1500, în zona Pieţei Izvoarelor de azi, respectiv Poarta Podului (Poarta de Nord), localizată la capătul străzii Podul Viilor. 

    sus

    Muzeul satului

    Muzeul Satului din Baia Mare prezintă patru zone etnografice din nordul României, cunoscute de-a lungul timpului ca ţări: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului şi Ţara Maramureşului. Fiecare dintre acestea are un specific aparte bine subliniat de către unităţile de arhitectură pe care le prezintă. În cadrul muzeului s-a încercat şi prezentarea tipurilor de gospodării în funcţie de ocupaţia principală a locuitorilor din zona de provenienţă a gospodăriei. Astfel avem gospodării de agricultor din Tara Lăpuşului, gospodărie de viticultor din subzona Baia Mare, gospodărie de pomicultor din Tara Maramureşului etc. Nu au fost omise nici instalaţiile tehnice cum ar fi oloiniţele, pivele, vâltorile şi morile acţionate de apă.

    Muzeul Satului Baia Mare Muzeul Satului Baia Mare Muzeul Satului Baia Mare

    Muzeul satului este sectia în aer liber a Muzeului de Etnografie si Artă Populară Maramureş.

    Adresa: Str. Dealul Florilor nr. 1
    Telefon: 
    0262 276 895
    E-mail: 
    secretariat@etnografie-maramures.ro
    Web: 
    www.etnografie-maramures.ro

    Program de vizita:
    Luni - Inchis;
    Marti - Vineri: 8-16;
    Sambata-Duminica: 10-16.

    sus

    Muzeul de Etnografie si Arta Populara

    Cultura populară materială şi studiul acesteia, precum şi prezenţa obiectelor etnografice în muzeu, au preocupat pe specialişti încă de la începuturile activităţii muzeale în Baia Mare. În anul 1899, a luat fiinţă la Baia Mare Asociaţia Muzeală Băimăreană a cărei membrii au donat sau au determinat pe alţii să doneze obiecte ce urmau a constitui primele colecţii ale muzeului băimărean. Iniţiatorii înfiinţării muzeului băimărean considerau că acesta trebuia să aibă mai multe secţii: bibliotecă, secţia de istorie, secţia de etnografie şi secţia de ştiinţele naturii, fiecare dintre acestea cu sarcini specifice. Astfel secţia de Etnografie trebuia să “întreprindă studii de etnografie care să reflecte spiritualitatea oamenilor, folclorul, tradiţiile populare, portul popular, producţiile meşteşugăreşti” etc. După înfiinţarea muzeului, în 1904, atât documentele scrise, inventarele păstrate cât şi documentele fotografice ale unor expoziţii organizate în prima parte a sec. XX la Baia Mare, atestă prezenţa în colecţiile muzeului a numeroase piese etnografice.

    Cel de al doilea război mondial a întrerupt activitatea muzeală în Baia Mare. Ea a fost reluată în anul 1950, însă atunci se punea un accent deosebit pe secţia de istorie. Aprobarea de înfiinţare a unei secţii de etnografie şi artă populară a venit abia în 1964. Primul muzeograf al acestei noi înfiinţate secţii a fost Laura Sârbu. În acei primi ani s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea numerică a colecţiilor muzeale şi foarte curând numărul de piese etnografice a depăşit 1000 de obiecte. Nici cercetarea nu a fost trecută pe planul al doilea, în aceşti ani organizându-se campanii de cercetare conduse de eminentul cercetător al culturii populare, Tancred Bănăţeanu. În anul 1968, ca muzeograf al Secţiei de Etnografie îl găsim pe Sabin Şainelic un pasionat etnograf ce şi-a dedicat întreaga viaţă muzeului din Baia Mare. Acestui muzeograf i se datorează depistarea şi achiziţionarea a mai bine de jumătate din actuala colecţie a Muzeului de Etnografie din Baia Mare. Din anul 1971 este angajat al doilea muzeograf, Janeta Ciocan. Până în anul 2000 prin secţia de etnografie au mai trecut şi alţi muzeografi, Dumitru Pop, Izidor Râpă, Elena Antal, fiecare aducându-şi un aport semnificativ la dezvoltarea acesteia.

    Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare

    Anul 1968 a însemnat şi anul de debut al unei activităţi ştiinţifice în organizarea colecţiilor muzeale. Obiectele etnografice au fost aranjate pe colecţii, astfel încât să se poată vedea în orice moment care sunt priorităţile în ceea ce priveşte completarea lor. Tot acum începe şi o intensă activitate expoziţională şi o cercetare sistematică a fenomenelor culturii materiale populare din zonele etnografice ale nordului României. Această activitate a fost dublată de o intensă preocupare pentru mărirea patrimoniului fără de care activitatea expoziţională nu putea fi desfăşurată. Urmare a acestei activităţi patrimoniul muzeului a ajuns azi la peste 7000 de piese, multe dintre acestea având valoare de tezaur.

    Dorinţa, de a face cunoscută şi înţeleasă şi altora frumuseţea, originalitatea, bogăţia şi deosebita valoare artistică a artei populare, ne-a îndemnat a face demersurile pentru a primi locaţia în vederea organizării unui muzeu pavilionar dar şi a unui muzeu în aer liber. În acest sens cei doi muzeografi au elaborat tematicile în vederea organizării la Baia Mare a unei expoziţii pavilionare (Janeta Ciocan) şi a uneia în aer liber (Sabin Şainelic). Tematicile respective au constituit examenul pentru absolvirea cursurilor de perfecţionare, postuniversitare organizate de către Ministerul Culturii şi au fost apreciate pozitiv. Această apreciere a făcut ca pentru muzeul pavilionar să fie atribuită clădirea fostului Teatru de Vară. Aceasta a fost supăsă unor transformări majore pentru a răspunde cerinţelor unui spaţiu ce va adăposti un muzeu. În urma lucrărilor efectuate a rezultat un spaţiu expoziţional de aproximativ 500 m2 , 12 camere de depozite, 3 birouri şi alte spaţii administrative. Cea mai importantă realizare a fost atelierul de restaurare construit în fostele spaţii ale cabinelor de proiecţii. Acesta are 4 încăperi folosite pentru restaurarea a diferite piese muzeale, lemn, ceramică, textile, fier. La subsolul clădirii s-au realizat bazine de imersie pentru lemnul din construcţiile ce urmau a fi reconstruite pe Dealul Florilor, unul dintre acestea cu o lungime de 13 metri.

    Preluat, de la Janeta Ciocan, "Text in manuscris"

    Programul de vizitare al muzeului

    Marţi – Duminică între orele:
    10:00 – 16:00 în perioada octombrie – aprilie
    10:00 – 18:00 în perioada mai – septembrie
    Luni închis

    Taxa de intrare

    - adulţi: 5 RON (grupuri mai mari de zece persoane: 3 RON)
    - elevi, studenţi şi pensionari: 2 RON (grupuri mai mari de zece persoane: 1 RON)
    - gratuit pentru preşcolari şi persoane cu deficienţe funcţionale*

    Tarif ghidaj

    - gratuit pentru grupuri
    - la cerere 10 RON

    Taxa de fotografiere: 10 RON

    Taxa de filmare: 50 RON

    Biletul este valabil toată ziua, fumatul şi accesul cu animale sunt strict interzise.

    Taxa fotografiere şi filmare pentru nunţi: 50 RON

    Există posibilitatea oficierii de cununii si boteze la biserica monument istoric din cadrul muzeului satului.

       *acces facil pentru persoanele cu handicap

    sus

    Colonia Pictorilor

    Colonia pictorilor din Baia Mare îşi revendică rădăcinile culturale din tradiţia fondatoare instituită de celebrul model al Barbizon-ului francez, model pe care varianta colonistă băimăreană l-a reformat şi nuanţat alături de numeroase alte întreprinderi similare distribuite pe harta culturală a Europei.

    Actul întemeietor este realizat de Simon Hollósy în 1896, de când, până astăzi, peste 4.000 de artişti plastici veniţi din cele mai diverse spaţii culturale ale Europei (pictori, sculptori, graficieni, ceramişti, designeri etc.) au realizat un patrimoniu artistic de o bogăţie şi diversitate remarcabile.

    Colonia Pictorilor Baia Mare Colonia Pictorilor Baia Mare Colonia Pictorilor Baia Mare

    Aici şi-au modelat personalitatea şi capacităţile creatoare artişti care au ajuns la notorietate internaţională în secolul al XX-lea: polonezii Edmund Okun, Konrad Krzyzanovski şi Leo Kamir–Kaufmann, rusul Mstislav Dobujinski, germanii Emil Pottner şi Jakob Nussbaum, elveţienii Max Buri şi Hans Emmenegger, austriecii Ada Löwith, Richard Gerst, Leo Kober şi Josef Engelhart, ungurii Károly Ferenczy, Béla I. Grünwald, Dezsõ Wimmer - Czigány şi Sádor Kubiny, românul Arthur G. Verona şi alţii.

    Colonia artistică de la Baia Mare a contribuit semnificativ la constituirea constelaţiei indiscutabil cosmopolite a „colonismului artistic internaţional”, o constelaţie a micilor «centre artistice» născute ca forme alternative, de răspuns polemic la dominaţia autoritară şi constrângătoare exercitată de «centrele metropolitane».

    Întreaga existenţă a «Centrului Artistic Baia Mare» este aşezaţă de la bun început pe un fundament identitar de tip deschis şi pluralist, profund paneuropean.Structura constituită la nivelul instituţiilor de asociere profesională s-a constituit pe temeiuri statutare specifice categoriei organizaţiilor private şi neguvernamentale, recunoscute juridic, şi a evoluat de la Societatea Pictorilor Băimăreni (1911, reconfirmată în 1924; desfiinţată în 1935 şi reactivată între 1940-1945), la Societatea Artiştilor Plastici din Baia Mare (1937-1940), Sindicatul Artiştilor, Actorilor şi Ziariştilor din Baia Mare (1945-1949) şi – în cele din urmă, începând din 1950 – la Filiala Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, căreia i s-a asociat din 1998Asociaţia «Filiala Uniunii Artiştilor Plastici» Baia Mare, care cuprinde astăzi peste 100 de membri şi este una dintre cele mai dinamice componente ale asociaţionismului creatorilor de arte vizuale din întreaga Românie.

    Extrase din textele dr. Tiberiu Alexa.

    Program de vizita

    Baia Mare, Victoriei, 21, jud. Maramures
    Luni-Vineri: 8-14;
    Sambata-Duminica: Inchis

    Acasa

    sus

    La Targu-Lapus puteti vizita urmatoarele obiective:

    Muzeul Florian

    Muzeul Florian

    Muzeul este unic in tara si poate fi gasit la 10 km de orasul Targu Lapus, inspre localitatea Cernesti. O poiana care gazduieste lucrari de sculptura in aer liber. Unicitatea muzeului consta tocmai in faptul ca sculpturile din piatra sunt expuse in natura.

    Acesta este un loc preferat de sculptorii amatori. Drumul din Cernesti si pana la Muzeul Florean nu dureaza mai mult de 20 de minute.

    Există multe moduri în care cei cu bani îşi investesc veniturile, cei mai mulţi dintre noi cu siguranţă am fi ales o maşină, o casă sau vreo excursie într-o ţară exotică, asta dacă n-am fi avut suficienţi bani să cumpărăm ţărişoara aceea cu totul. Dar câţi dintre noi îşi permit aşa ceva?!

    Poiana Soarelui avea să fie una dintre surprizele pe care mi le-a făcut Fane în peregrinările noastre prin Ardeal şi Maramureş.

    Muzeul Florian Targu-Lapus Muzeul Florian Targu-Lapus Muzeul Florian Targu-Lapus

    Înainte cu 11 km de Târgu Lăpuş, după un drum nu prea lung şi foarte plăcut, printr-o pădure deasă şi umedă care abia se abţinea să nu te strângă în braţe de fericire că n-ai uitat-o, să-i simţi răcoarea umedă şi emoţia din stropii de ploaie, am ajuns într-o poieniţă izolată, încă verde, ceva mai mică decât un stadion, înconjurată din toate părţile de copaci tineri. O proprietate privată.

    Undeva mai la umbră erau mese şi scaune din lemn pentru picnic, însă eu nu mi-am putut imagina poiana însufleţită de glasul copiilor, de sfârâitul grătarelor sau de ciocnitul paharelor cu bere. Ar fi o impietate să deranjezi conversaţia vântrului printre arbori, cu tăcerea atât de elocventă a blocurilor de marmură, şi cu ţâţâitul greierilor printre firele ierbii impovărate de ploaie.Poaina Soarelui rămâne colţul de rai .

    Acasa

    sus

    La Rogoz puteti vizita urmatoarele obiective:

    Casa Muzeu Rogoz

    Casa Muzeu Rogoz

    Casa muzeu a fost construita cu sprijinul Consiliului local la orasului Targu Lapus, intre 2006 si 2008. Din lemn de brad pe talpi de stejar, casa este acoperita cu sindrila si detine obiecte vechi , traditionale, functionale si originale donate de locuitorii satului Rogoz.

    Casa Muzeu Rogoz Casa Muzeu Rogoz Casa Muzeu Rogoz Casa Muzeu Rogoz

    In cele doua camere sunt expuse obiecte de uz casnic - lada de cereale, piua, melita, barbante, obiecte de tamplarie, pat, patut de copil, lada de zestre din 1860, razboi de tesut, dar si haine, camasi de mireasa vechi de 150 de ani etc. Peretii sunt impodobiti cu icoane, farfurii si stergare. In fiecare obiect din casa stau ascunse maiestria si dibacia stramosilor nostrii.

    Administrator muzeu: Calina Marzac
    Telefon: 0742-584692, 0262-387218
    Email: calina.marzac@yahoo.com

    Acasa

    sus